Nu ştiu exact dacă ne afectează vremea de afară, Mercur retrograd sau pur şi simplu oamenii sunt mega stresaţi, la fel cum nu ştiu dacă toate cele menţionate de mine pot explica comportamentul răutăcios pe care îl văd în jur.Parcă uităm să fim oameni şi mai bine spus parcă uităm să fim buni. Şi nu va gândiţi că a fi bun este o aşa mare filosofie încât cu greu o putem face.
Azi îmi aduc aportul în a face lumea mai bună oferind câteva sfaturi de bunătate pe care eu le fac într-o zi din viaţa mea ca şi un exemplu pentru cei care vor să le urmeze.
♥ Dacă ieşi din parcare pentru că cineva te-a lăsat: zâmbeşte-i, fă-i cu mâna în semn de mulţumesc. Se acceptă şi aprinderea becurilor de avarie. Omul a făcut un gest de bunătate către tine şi tu poţi să-l răsplăteşti.
♥ Întotdeauna zi: te rog frumos şi mulţumesc. Cuvintele astea sunt magice mai ales dacă sunt însoţite şi de un zâmbet.
♥ Nu râde de colega ta/colegul tău care are o zi proastă la birou, nu uita că ţi se poate întâmpla şi ţie şi nu ai vrea să râdă şi alţii de tine, plus trebuie să înţelegem că toţi suntem egali.
♥ Întotdeauna e bine să te gândeşti înainte să vorbeşti, răutăţi gratuite poţi spune oricând.
♥ Nu arunca lucrurile anapoda fără să îţi pese de cei din jur.
♥ Ajută atunci când o poţi face fără a aştepta nimic la schimb.
♥ Gândeşte-te cum ai putea face să faci lumea un pic mai bună şi nu sta pe gânduri în a dona măcar 1 leu din ”porţia” ta zilnică de bani pentru o cauză nobilă( vorbesc de cauzele adevărate si nu de share-urile de pe facebook)
♥ Dacă cineva nu e bun cu tine atunci nu te enerva şi mai ales nu-i plăti cu aceaşi monedă. Nu merită să te laşi învrăjbit ci încearcă să stai calm. Dacă însă a fost un mare ”măgar” atunci cel mult arată-i degetul mijlociu aşa în imaginaţia ta şi mergi mai departe pentru că nu merită.
Voi ce aţi mai adăuga?
11 Comments
In teorie tot ce este scris este usor dar in practica… greu, foarte greu. In special punctele 6 si 8, cel putin mie imi e greu. Toti, fara exceptie, asteptam ceva in schimb, de la ajutor la grija/atentie. Poate nu ne dam seama, dar asteptam sa ni se intoarca favorile, in special cele sentimentale.
Restul sunt usor de facut.
De cele mai multe ori cele mai usoare lucruri in aparenta sunt cel mai greu de facut. Eu m-am obisnuit sa nu mai astept nimic in schimb asta dupa ce o luna perioada de timp am avut asteptari. Acum e ciudat , am asteptari insa daca nu se implinesc nu ma mai afecteaza. Am decis ca simplu fapt de a oferi bunatate imi ofera satisfactia de care am nevoie si daca mi se si intoarce binele atunci il privesc ca pe un bonus:)
Păi în mare asta este politeţe.
La inimioara a 6-a – ajut pe cine consider că merită şi în funcţie de natura ajutorului aştept o reciprocă, altfel nu o să mai mişc vreun deget pentru persoana respectivă, deh, să nu rămână cu impresia greşită că sunt vreunul pe care poţi să îl încarci când ai chef – e la modă să spui că ajuţi şi te dărui necondiţionat, au făcut cercetătorii engleji un studiu de-ăsta şi au ajuns la concluzia că aşa sună mai bine 😀
La inimioara a 8-a – Asta merge doar la voi, fetele 😀
Politete/bunatate poate fi numita oricum. Ideea e sa incercam sa facem bine. Interesanta pozitia ta, eu sunt la polul opus. Ajut de fiecare data cand pot chiar daca poate nu l-am intalnit pe omul ala in viata mea. Daca are nevoie de ajutor eu intind o mana de ajutor.
Păi vezi? Eu nu bag în aceeaşi oala ajutorul cu politeţea. De exemplu dacă dau sfaturi/indicaţii legat de meseria mea le dau, nu îmi cade gura şi o văd ca pe un lucru firesc. Dacă văd o vecină cu bagaj mi se pare normal să o ajut cu greutatea, o introduc în lift, eventual o duc până acasă, în fond dureaza cinci minute, şi în niciun caz nu mă văd cu un nimb aurit la cap atunci când mă admir în oglindă 🙂
Dar stau şi cujet oleacă dacă pun mâna faţă de un străin să car un frigider pe scări, chiar dacă ăla are nevoie de ajutor mult mai mare decât avea vecina cu greutatea. Şi dacă să zicem că îl ajut şi peste o săptămână vrea să-i car şi un şifonier foarte sigur zic pas, chiar îl iau la mişto.
Dacă am servit un coleg la o lucrare şi apoi respectivul s-a învăţat că pot eu să-i duc lucrările iar zic urgent pas.
Deci reiau, politeţea nu este ajutor, asta trebuie oferită oricui, iar ajutorul ţine cont de natura relaţiei cu persoana respectivă şi cum priveşte acea persoană ceea ce primeşte.
Daca ploua si toata lumea merge grabita si incruntata, zambeste. Ai sa vezi efectul pe fetele celorlalti 🙂
😀 La prima ploaie voi incerca 😀 Te anunt cum a decurs 😀
Sunt de acord cu absolut tot ce ai scris… as mai adaga o vorba buna atunci cand e cazul, incurajari celor ce au nevoie de ele, un umar ferm pe care oamenii care sufera sa se sprijine si un zambet cald tututor celor care au sufletul zdrobit.
Ce as mai adauga? Hmmmm, as adauga ca oamenii sa se tina de promisiuni.
Circul cu metroul foarte mult si mereu vad fete triste. E greu sa zambim, ar trebui facute exercitii cu privire la acest lucru. Nu mai stim sa zambim, sa ajutam, sa oferim. Suntem mereu pe fuga, ne uitam urat unii la altii, iar lista continua. In schimb, cand zambim cuiva, cu siguranta, ii facem ziua mai frumoasa.
Asa este, trebuie sa invatam sa zambim mai mult si cu siguranta altfel va fi lumea si altfel o vom vedea,