Nu stiu despre voi dar eu cu siguranta am avut cateva ciudatenii pe care obisnuiam sa le mananc ca si copil si care mi se pareau cele mai bune la aceea vreme insa acum am alta parere despre ele.
Locul 1- a fost mereu ocupat de o salata pe care mi-o faceam in perioada verii si pe care trebuie sa recunosc ca as manca-o si acum fara nici o problema:
Intr-un bol mic puneam suc de rosii facut in casa, ceapa verde taiata, ulei, sare si mancam salata cu paine prajita sau paine simpla 🙂 Cred ca era o varianta de bruschete a la mine 🙂
Locul 2- cand nu o aveam pe mama in preajma sa-mi faca ceva bun si nu aveam bani sa-mi cumpar ceva dulce faceam repede o combinatie de cacao, lapte praf, zahar si putina frecata bine intr-o cana pana se facea o crema fina 🙂 Finalul un fel de nutella mai rustica 🙂
Locul 3- carcei de la vita de vie, cum dadeau primii lastari cum toti copii de la bloc erau catarati pe garduri ca sa apuce minunatiile acrisoare 🙂
Locul 4 -paine cu dulceata de prune si branza de burduf pusa deasupra. Recunosc ca mereu am gasit o placere in a manca combinatia dulce-sarat si cea mentionata era una chiar buna 🙂
Locul 5 -mere cu paine sarata 🙂
Bonus: Ptr ca tocmai mi-a amintit Cristi de iaurt : puneam o lingura de zahar in iaurtul acelas luat la borcane de sticla mici si il mancam dulce. Pe vremea aia nu-mi amintesc sa fi vazut iaurt cu fructe 😀
Cred ca daca stau putin as putea sa mai gasesc inca cateva nebunii pe care le mancam insa sunt curioasa care au fost mancarurile copiilariei voastre si daca ati fost la fel de creativi ca si mine 😀
Later edit : cred ca articolul asta are cele mai multe zambete din istorie! So smile!
17 Comments
Singura chestie interesanta inventata de mine in copilarie a fost iaurtul cu usturoi. Stii ce bun e? 😀
Te cred pe cuvant, mai pui si putin castravete si te-ai ales cu o salata tzatziki:D
Acum mi-ai mai adus aminte de inca una tare 🙂 Cand nu existau inca iaurturi cu fructe ci doar iaurtul clasic la borcan de sticla imi placea sa pun o lingura de zahar in iaurt si sa-l mananc asa indulcit 😀
Te pup, Cris!
Pâine cu unt, dulceață și brânză mănânc și eu încă.
Iaurt cu zahăr am bifat în copilărie, era singurul fel în care îl puteam mânca.
Mai măncam mămăligă caldă cu zahăr dar mai ales păsat cu zahăr. Păsat înseamnă mămăliga pe jumătate facută. E subţire, ca ciorba. Mmm, ce bun era când ne dădea bunica, mie şi soră-mii când făcea mămăligă! Ne rugam de ea să ne dea până îi mai rămânea doar pentru o mămăliguţă minusculă. Dar ne dădea. Na, aşa-s bunicile, nu pot rezista rugăminţilor.
Dar cred că primesc titlul de dubioșenia cea mai cea cu murăturile prăjite. Asta e o dubioşenie oltenească. Gogonelele acre se taie în felii şi se prăjesc în ulei. Mie îmi place să le mânânc întingând cu pâine proaspătă, aşa, pur şi simplu. La origini ar trebui să fie garnitură la friptură cu piure, de exemplu.
Te pup si eu Cami:D Dar ce meniu interesant ne prezinti aici :d Trebuie sa recunosc ca nu am incercat cele spuse de tine insa mama le-a incercat 😀 Chiar mi-a spus ca a mancat si zeama de muraturi cu mamaliga 😀 Cu mamaliga am mancat ceva ce se numeste malai copt si e de fapt o mamaliga dulce coapta in cuptor ca si prajitura 😀
Acasă mâncam normal, dar la ţară încercam orice, mi-ai adus aminte de cârceii de viţă 🙂 , îmi mai plăcea şi porumbul abia apărut, când boabele erau mici şi albe iar ştiuletele era moale şi dulceag, apoi pepenele roşu cu pâine, în general jumuleam cam orice era prin grădină, cred că odată am gustat şi bostan 😀
Cu bostanul nu-i de joaca 😀 Nici porumbul nu l-am incercat insa mancam tija de la porumb cat era inca mica si cruda :))
Hai că adineaori am încercat pâine cu unt cu dulceaţă de prune şi cu telemea. Ori o fi fost dulceaţa prea dulce, ori brânza prea sărată, ori eu nu am gusturi aşa rafinate… 😀
Dar nu mă las, mai încolo o să încerc de coacăze şi caş, apoi de căpşuni cu caşcaval, cine ştie, poate dau de gust, nu ca acum 😀
🙂 In general mergeam pe branza de burduf ca nu e chiar asa sarata 😀
“Carcei” de vita de vie mancam si noi. La fel paine cu unt, marmelada si branza. Restul dulcegariilor nu le-am bifat, dar stiu ca ne mai facea bunica-mea la tara “colarez”, “ciorba de caise” sau “chisalita” si “coconete cu branza”. Mancare de muraturi n-am mancat in copilarie, dar am mancat mai tarziu. Si stiu ca-mi mai placeau strugurii pusi la uscat pe ziar si pastrati in pod. Iar din meniul de toamna iarna imi amintesc zeama de varza cu praz si boia de ardei dulce.
😀 Ai avut si tu cateva traditionale pe meniu:D Imi amintesc si eu de fructele de pe ziar 😀 Cele mai bune 😀
Prune crude cu sare. Eu si prietenele mele eram inebunite :D. Toamna incercam si gutuile. Tot cu sare :))
UUU, asta nu am incercat-o niciodata 😀 Poate ii dau o sansa anul viitor 😀
Multe din ce mancai tu mancam si eu, de la carcei de vita la paine cu dulceata si branza. Imi mai placea sa mananc si mierea de la flori. 😛 Rupeam florile si in loc rupturii gaseam un strop de miere de la albinute. :))
😀 Cunosc obiceiul cu florile 😀 Mai ales cele de salcam 🙂
Imi amintesc ca mancam colarez cu lapte( lapte dulce, zahar si faina , se facea cocoloase in lapte, tare bun mai era pe atunci), mai mancam pasat cu lapte (boabe de porumb macinate mare , grunjoase su lapte si zahar) sau cand facea mama mamaliga luam terci si cu zahar
De lapte cu pasat stiu de la mama insa nu l-am incercat niciodata 🙂
Mere cu paine sarata??? Pepene rosu cu paine calda!!!