Cu/despre mine.., Diverse

Nu suntem buni la orice

10/11/2014

Alegem de multe ori in viata sa mergem pe principiul  ”sunt bun la toate” si ne incapatanam cu tarie sa nu apelam la ajutor cand vine vorba de multe lucruri. De ce? Pentru ca avem tendinta sa privim toate lucrurile ca fiind usoare.

De cele mai multe ori aceasta alegere da gres pentru ca oricat de buni am fi la toate cu siguranta nu suntem atat de buni ca cei care fac lucrurile de o viata intreaga si s-au specializat pe ele. Exemplele pot fi multe: instalatul unei baterii de apa – ai scule, ai tot dar uneori lipseste experienta si indemanarea sau un tiv de cusut, pare simplu: ac si ata si restul vine de la sine..dar nu e chiar asa pentru ca in final descoperi ca nu ai mers drept cu cusatura si cracul de la pantaloni arata mai ceva ca valurile marii.

Personal, am inceput sa-mi usurez viata de cand am realizat ca oricat mi-as dori nu sunt buna la toate si atunci am apelat la specialisti 🙂 Un astfel de caz a fost si momentul in care am apelat la un dresor pentru a-l aduce pe calea cea dreapta pe rebelul de Mojo.

Mojo, e un labrador retriewer de 1 an si 5 luni, nascut in Ardeal dar care nu are nici o treaba cu starea de zen pe care o au ardelenii. Multi aleg labradorul pentru ca este un caine familist si isi inchipuie ca e si cuminte insa exeprienta cu Mojo si personalitatea lui mi-a dovedit altceva. Dupa ce si-a facut mutatia in Bucuresti viata mea s-a schimbat total si pentru ca de multe ori viata bate filmul, Mojo a hotarat sa-mi dovedeasca ca filmul Marley& Me este o poveste reala si chiar poate sa intreaca personajul de film cu actele sale de rebeliune.

Mai bine de 6 luni  Mojo a stat la parintii mei pentru ca nu am putut sa-i fac mutarea in casa cea noua, imi era imposibil sa ma gandesc ca dupa atata munca depusa in casa poate veni Mojo care intr-o zi ar reusi sa faca destul de multe. Cum bunicii (parintii mei) nu isi mai aveau puiul acasa si-au indreptat toate afectiunea catre Mojo si astfel el a devenit centrul atentiei si nepotelul rasfatat. Cand spun rasfatat credeti-ma ca nu exagerez cu nimic, mai ales ca Mojo a ajuns sa doarma pe perinuta lui intre ai mei desi mamei mele pana l-a intalnit pe Mojo ii era frica de caini. Dar cu el a fost altceva, pentru ca are fata aia de catel iubibil.

Dupa mutarea la mine a inceput haosul, m-am trezit ca viata mea s-a schimbat, ore de somn putine, cainele avea mereu nevoie de ceva si nu conta ora la care avea nevoie deci de foarte multe ori ma trezea la 3-4 sa-l scot la plimbare pentru ca a invatat sa ceara atunci cand are nevoie sa-si faca necesitatile. Apoi, vreme de cateva saptamani m-am baricadat in casa pentru ca nu puteam sa plec si sa-l las singur acasa deoarece avea o anxietate exagerata cand se despartea de mine si in lipsa de activitate creierul ii dicta sa faca numai dracovenii. Apoi au venit cizmele roase, cabluri prin care trecea curent roase si alte momente in care nu ma lasa o clipa sa stau locului fara sa ma joc cu el sau fara ca el sa faca cate o nazbatie.

Cand am decis sa-mi iau caine nu ma asteptam la aceste lucruri pentru ca ai in fata acel tablou cu cainele perfect care asculta, care e vesnic curat si miroase frumos si astea s-au dovedit a fi vise si Mojo a devenit pentru mine un al treilea job.  Vazusem emisiunea cu Cesar si cainii si ma gandeam sa incep eu dresajul, doar parea asa de usor la televizor.. Povesti de adormit copii, cainele nu avea nici o treaba cu mine si am realizat ca ai nevoie de specialisti si atunci au inceput cautarile.

Dupa cateva cautari despre dresaj, despre tehnici de dresaj si dupa multe ore petrecute pe net citind recomandari, l-am gasit pe Iulian Huian. Am vorbit telefonic si in cateva zile am stabilit o intalnire cu el pentru ca el sa vada cine e Mojo si ce probleme are si cum putem sa-l ajutam.

Stiam de multe din ele, stiam de anxietatea lui,  insa nici o clipa nu m-am gandit ca actiunile mele sunt gresite si ca de fapt catelul meu este normal si raspunde actiunilor si starilor mele. Acum imi este clar ca un caine este o responsabilitate mare si de aceea va rog sa va ganditi ce doua ori inainte sa luati langa voi un animalut pentru ca va trebui sa va schimbati stilul de viata si el va deveni o parte importanta a vietii.

De fiecare data cand lumea ma indemna sa-l dau ca nu e ok eu am luptat si nu m-am lasta batuta si acum nu regret nici o clipa pentru ca am primit ajutorul de care aveam nevoie de la Iulian si el ne-a deschis ochii si pe langa faptul ca l-a ajutat pe Mojo el ne-a ajutat si pe noi sa intelegem unde gresim. Pe Iulian il recomand cu drag pentru ca are un talent extraordinar cand vine vorba de caini si pentru ca il admir intradevar pentru acest talent pe care il are.

Acum suntem bine si putem spune ca Mojo a devenit o bucurie  pentru noi si sunt sigura ca va fi de acum in colo. Plus ca e o mica vedeta si de fiecare data cand ies cu el pe strada lumea se opreste sa vorbeasca cu el 🙂

Concluzia: lasati specialistii sa-si faca treaba si daca vreti sa va luati un catel fiti pregatiti sufleteste sa va schimbati viata si mai ales fiti pregatiti si nu ezitati inca de cand e mic sa apelati la lectii de predresaj pentru ca inseamna extrem de mult 😉

Va las in compania pozelor frumoase cu Mojo , facute de nimeni altul decat Rares CRM si la sfarsitul galeriei veti vedea o poza care arata cum era Mojo cand il apucau pandaliile:)

ARUNCA O PRIVIRE SI PE

facebook comment(s)

13 Comments

  • Reply Cristi 10/11/2014 at 21:09

    Labradorii sunt foarte destepti. Sunt convins ca n-o sa mai aveti probleme cu Mojo. 🙂

    • Reply Cris-Mary 11/11/2014 at 11:59

      😀 Ai dreptate Sunt destepti si inteligenti dar au nevoie si de anumite regulistricte altfel ti se urca in cap ca si copii rasfatati 🙂

  • Reply addicted 10/11/2014 at 22:00

    Dragul de el, l-as smotoci nitel. 😀 Poate intr-o zi face cunostinta cu aiurita noastra Noa. :))

    • Reply Cris-Mary 11/11/2014 at 12:00

      😀 Crede-ma dragulici ca e numai bun de smotoceala, mai ales ca ii place la nebunie:) Nu stiu cum reactioneaza cu pisicile caci nu prea a avut contact cu ele 🙂 Pe cele de afara le lasa in pace 🙂

  • Reply Larisa 11/11/2014 at 12:02

    ce simpatic este! Tre sa-i facem cunostinta cu Azorel :))
    Si apropo de Azorel, noroc ca-i mic ca altfel ne-ar fi dat afara din casa de mult :))))

    • Reply Cris-Mary 12/11/2014 at 18:26

      😀 Cat de tare 😀 Ar fi fain sa ii scoatem la o plimbare, sunt sigura ca Azorel l-ar pune la pamant cu conditia fizica pe al meu Mojo care nici nu a vazut muntele pana acum 🙂

      • Reply Larisa 12/11/2014 at 19:06

        Eh, la conditie fizica sta bine intr-adevar, dar in rest este un fricos. Se sperie si de umbra lui (la propriu!) :))

        • Reply Cris-Mary 12/11/2014 at 19:37

          Al meu iubeste pe oricine 😀 Daca intra un hot in casa il pupa de numa numa:D

  • Reply Iza 12/11/2014 at 14:00

    Pe sistemul, totul e bine cand se termina cu bine…mai devreme sau mai tarziu!:))))

  • Reply Hapi 12/11/2014 at 19:32

    E foarte frumos 🙂
    Sa va bucurati unul de celalalt.

    • Reply Cris-Mary 12/11/2014 at 19:37

      Multumim frumos 😀 Acum ne putem bucura din plin mai ales ca am invatat sa ne intelegem:D

  • Reply Pregatiri si iarasi pregatiri – Cris Mary 23/12/2014 at 16:13

    […] in categoria de curatenie am de rezolvat una din nazbatiile lui Mojo care intr-un acces de bucurie acum ceva timp a decis sa vina glont din gradina si sa sara fix pe […]

  • Leave a Reply